Orchestra de Cameră Radio vine în ultimul concert al anului cu o propunere surprinzătoare sub bagheta dirijorului Radu Popa, miercuri, 21 decembrie, ora 19:00, la Sala Radio. Programul va fi încadrat de G. Mahler: Adagietto din Simfonia nr. 5, o lucrare cunoscută mai degrabă în versiuni în care pe scenă se află o orchestră simfonică mare şi încântătoarea Simfonie nr. 1 în do major, op. 21 de L. van Beethoven.

Momentul solistic al serii va fi oferit de Cosmin Rafael Bălean, care va interpreta alături de Orchestra de Cameră Radio Concertul pentru duduk şi orchestră de H. Anassian.

Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

Biletele sunt disponibile pe www.eventim.ro, în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărtureşti, Humanitas, în benzinăriile OMV şi la casa de bilete a Sălii Radio. Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

Radu Popa

Născut în 1969 la Bucureşti, Radu Popa este dirijor permanent al orchestrei Filarmonicii Banatul Timişoara România.

Absolvent şi Masterand al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (Compoziţie – 1994 şi Dirijat Orchestra – 1998), îşi continuă studiile la Hochschule für Musik, Wien, Austria (2000-2003). Se pregăteşte şi cu renumitul dirijor român de notorietate mondială Erich Bergel, elev strălucit al lui Herbert von Karajan şi dirijor invitat în repetate rânduri al Filarmonicii din Berlin, Chicago Symphony, Wiener Symphoniker, BBC Wales, etc.

Invitat permanent al orchestrelor româneşti (Filarmonica George Enescu - Bucureşti, Filarmonica Transilvania – Cluj-Napoca, Filarmonica Moldova – Iaşi, etc) cariera dirijorului Radu Popa se desfăşoară între scenele de concert importante ale României (Ateneul Român, Sala Radio) şi turnee în străinătate. De pe podiumul Sălii Giuseppe Sinoppoli a celebrului Auditorium din Roma – Italia (în compania Orchestrei Naţionale Radio Bucureşti – România -2009) până la renumitele săli KBS şi Seoul Arts Center din Coreea de Sud (2012, 2013) – dirijând orchestrele filarmonice Janacek, Ostrava – Republica Cehă, Transilvania (Cluj-Napoca) şi Banatul (Timişoara), Radu Popa realizează concerte de o ţinută artistică de înalt nivel. Paris, Basel, Baden-Baden, Mannheim, Goeteborg, Lvov se înscriu în destinaţiile în care artistul susţine concerte. Este invitat permanent să dirijeze în cadrul renumitului Festival George Enescu (2007, 2009, 2011 şi 2013). Totodată îi este încredinţat de către directorul general al Festivalului şi Concursului George Enescu, Ioan Holender, acompaniamentul finalei Concursului George Enescu – secţiunea violoncel, ediţia 2011 la pupitrul Filarmonicii Banatul Timişoara. Tot în cadrul Festivalului George Enescu, ediţia 2011, este răsplătit cu multe aprecieri din partea compozitorului şi dirijorului Peter Ruzicka pentru pregătirea şi realizarea Simfoniei a 5-a de George Enescu.

Printre partenerii de scenă ai dirijorului, solişti din toate genurile muzicale, îi amintim pe pianiştii Valentin Gheorghiu, Andre Parfenov, Mihai Ungureanu, pe violoniştii Corina Belcea, Remus Azoiţei, Ştefan Horvath, Florin Croitoru, Alexandru Tomescu, pe contrabasistul Petru Iuga, pe flautiştii Rolf Bissinger şi Ion Bogdan Stefanescu, pe trompetistul Iancu Văduva, pe artiştii lirici Sona Hazarian, Leontina Văduva, Alexandru Badea, Anita Hartig.

Muzica de operă reprezintă, deopotrivă, o altă preocupare continuă a dirijorului român. De la titluri prezentate în sala de concert precum Così fan tutte, Coreea de Sud – 2001, Traviata, Bucureşti, România – 2005, Orestia II şi Orestia III, Franţa, Germania, Elveţia – 2010 până la spectacole de gală de operă, Radu Popa este unanim apreciat şi în acest gen. La invitaţia lui Ioan Holender, Radu Popa conduce un concert organizat de Filarmonica Banatul Timişoara în colaborare cu Wiener Staatsoper. Nume remarcabile ale scenei lirice mondiale se reunesc sub bagheta dirijorului Radu Popa într-un program Mozart: Ildiko Raimondi, Alexandru Moisiuc, Aura Twarovska, În urma decernării Premiului Grammy compozitorului Osvaldo Golijov, renumita casă de discuri Deutsche Grammophon – Sonyclassics.com editează pe suport CD (00289 477 6603) coloana sonoră a filmului Youth Without Youth (Tinereţe fără tinereţe), în regia lui Francis Ford Copolla şi în interpretarea dirijorului român Radu Popa şi a Bucharest Metropolitan Orchestra.

De asemenea, dirijorul Radu Popa deţine numeroase înregistrări speciale, realizate de către Societatea Română de Radio.

Cu o atenţie deosebită, dirijorul Radu Popa se preocupă şi de promovarea lucrărilor muzicale româneşti în străinătate, paginile lui George Enescu şi Aurel Stroe nelipsind din programele sale de concert.

Critica de specialitate apreciază la superlativ concertele dirijorului Radu Popa, considerându-l drept unul dintre cei mai valoroşi şefi de orchestră români ai momentului.

Bălean Cosmin Rafael

S-a născut la 5 august 1972 în Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin. A studiat la Liceul de Muzică Ion Vidu din Timişoara, clasa de fagot (1986-1990),apoi a absolvit Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, acelaşi instrument (1990-1995). În perioada 1991 -1993 a urmat cursuri de măiestrie interpretativă cu prof. Gheorghe Ciuculeanu de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. De-a lungul perioadei şcolare a participat la mai multe concursuri naţionale de interpretare instrumentală, la Suceava (Ciprian Porumbescu), Iaşi, Timişoara, Bucureşti, Satu Mare, Piteşti (Hariclea Darclée), obţinând premii de fiecare dată.

Din 1995 a devenit membru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Banatul din Timişoara, în prezent şef partidă fagot şi profesor al Facultăţii de Muzică din Timişoara.

De-a lungul timpului a colaborat cu orchestre de renume, naţionale (Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti etc.) şi internaţionale: Orchestra simfonică Europea Mediterrania din Barcelona, Orchestra simfonică Borusan a Filarmonicii din Istanbul etc. Activează în două formaţii de muzică de cameră: Trio Katharsis (clarinet-fagot-pian) şi în Bassoonery Quartet, un inedit cvartet de fagoturi înfiinţat în 2004 în care s-au reunit solişti-instrumentişti aparţinând Filarmonicilor din Arad, Timişoara şi Cluj-Napoca. Cu prima formaţie a fost abordată o bogată literatură muzicală clasică, romantică şi contemporană, în repertoriu figurând peste 100 de titluri. Trio-ul a susţinut concerte atât în ţară în cadrul festivalurilor de la Braşov, Bucureşti, Arad, Timişoara cât şi peste hotare în Viena, Oldenburg, Offenbach, Heidelberg, Berlin, Budapesta etc.. Cu cvartetul de fagoturi, o formaţie de muzică de cameră mai puţin obişnuită în sălile de concerte, repertoriul cuprinde pagini din diferite genuri de muzică, de la muzică de operă până la muzică de film, de la repertoriu baroc până la muzică contemporană, transcrieri din opusuri simfonice, de balet, de jazz (rag-time) etc. Prin ineditul lor, concertele susţinute atât în ţară cât şi în străinătate au înregistrat succese apreciabile.

În urmă cu patru ani descoperă un instrument foarte special – duduk-ul. Duduk-ul, instrument armenesc, este unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cu o istorie de peste 3.000 de ani. Sonoritatea deosebit de caldă a acestui instrument poate fi auzită în coloanele sonore ale unor filme celebre precum Gladiatorul, Troia, Piraţii din Caraibe etc. În 2005, UNESCO a declarat duduk-ul armenesc ca fiind o capodoperă şi l-a inclus în Patrimoniul Intangibil al Umanităţii.

În ultimii ani susţine recitaluri şi concerte, acompaniat de mai multe orchestre din ţară: Timişoara, Piteşti, Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Lugoj, Sighişoara, Dumbrăveni, Drobeta Turnu Severin etc, precum şi la Festivalul Internaţional Timişoara Muzicală, 2011 şi 2012, Festivalul Internaţional George Enescu - 2011, Karlsruhe şi Donaufest Neu-Ulm 2012, Germania etc.

„Posibilitatea acestui instrument de a transmite emoţie şi candoare este minunată şi ceea ce cred că m-a fascinat pe deplin a reprezentat asemănarea cu timbrul vocii umane. Mă gândesc că până la urmă tindem tot către natural. Instrumentul lăsat de către Dumnezeu omului este vocea umană; sensibilitatea dată de aceasta o regăsesc în timbrul dudukului” – Cosmin Bălean.